Romeo si Julieta ( editura: Astro, autor: William Shakespeare, ISBN 978-606-8148-71-7 )

Ursuzei nopți îi râd în față zorii

Împestrițând cu dungi de raze norii

La răsărit. Greoiul întuneric

S-abate-ncet ca un bețiv, din calea

Titanului cu roata lui de foc –

Dar până când al soarelui feeric.

Ochi arzător din neguri scoate valea.

Înveselind văzduhul diafan,

Eu trebuie cu ierburi veninoase

Și flori ce poartă sucuri prețioase

Să-mi umplu coșulețul de nuiele,

Că-s însușiri alese-n toate cele.

Țărâna-i mama firii și sicriul.

Ea face din ce-i mort să nască viul,

Și sânul ei îl dă la fiecare,

La toți copiii de-orice soi ce are.

Ce felurite sunt în lume toate!

O, sunt puteri de viață minunate

În ierburi, în copaci, în piatră chiar:

Din toate câte din pământ răsar,

Nimic nu-i rău să n-aibă-o parte bună,

Ci-n rău ce-i bun adesea se răzbună,

Când e-abătută calea lui cea dreaptă,

Virtutea chiar se poate face viciu

Și viciul poate-a se-nălța prin faptă.

E și balsam de leac într-un caliciu

Gingaș de floare, dar e și otravă;

Când o miroși, mireasma e suavă,

Dar când o guști inima nu-ți mai bate.

În om, ca și în plantă și în toate,

Sunt doi stăpâni mereu în dușmănie:

E bunul har, e crunta lăcomie.

Și când spre cer mai rău înclină sorții,

Atuncea vine negrul vierme-al morții...